Lua-te-aș la întrebări! cu Meda Topîrceanu

Hello people! Eu sunt Andrei și bine v-am regăsit pe blogul meu. Hmm… mai este trendul ăla cu “new year, new me ! “ ? Dacă da, don’t worry. I’m still the same!:)

Pentru a începe 2021 cu dreptul, m-am gândit că v-ar plăcea să vă delectați cu un interviu 😁 În acest interviu o voi lua la întrebări pe Meda Topîrceanu– actriță care a participat în proiecte precum serialele “Profu’ “ și “DM”. E o fată super amuzantă și talentată, deci este invitata perfectă pentru un interviu mișto. Enjoy!:)

Meda Topîrceanu în rolul lui Lucy ( serialul DM)

1. Cine este Meda Topîrceanu ?

Nu ma caracterizează sa vorbesc despre mine, dar am sa ma descriu in trei cuvinte, comica, excentrică, neliniștită.🤣

2. Cum a apărut dorința de teatru și de actorie ?

La trei ani l-am văzut pe Michael Jackson in “Black or White” și i-am spus mamei ca vreau sa fiu și eu actrița ca fata aia… ulterior mi-a explicat ca nu e fata și ca nici actrița nu e, dar pe mine nu m-a interesat.

3. Ce obstacole au apărut în realizarea visului tău ?

Singurul obstacol din viața mea sunt eu, restul sunt detalii.

4. Care a fost cel mai frumos moment pe care l-ai avut în lumea teatrului ?

Jucam in “Însir’te mărgărite “ la deschiderea sălii mari a Teatrului Național București, nu aveam un rol mare, însă la scena mea am reușit sa ridic toată sala in picioare, cu aplauze furtunoase și cu strigăte de “Bravo”, asta se întâmpla pe la jumătatea primei părți a spectacolului. Am fost singura actrița din acel spectacol care a reușit sa facă asta și da, a fos un sentiment pe care un actor îl simte rar și in general după o anumită vârsta petrecuta pe sfânta scândura, dar eu am avut norocul sa îl simt de fiecare data când jucam acel spectacol la o vârsta frageda.

5. Care sunt lucrurile pe care regreți că nu le-ai făcut ?

Nu regret absolut nimic și încerc sa nu ajung la acest sentiment. Tocmai din cauza asta fac tot ce îmi trece prin cap și joc peste tot.

6. Care a fost rolul pe care tu l-ai considerat ca fiind o provocare ?

În general toate rolurile care m-au scos din starea mea de confort sunt o provocare si ca sa îți răspund la întrebare cred ca ar fi “Perla” din “Sluga la 5 stăpâni”. Acolo am simțit un disconfort foarte mare la început. Spectacolul era in stilul Commedia dell’arte și genul asta îl poți juca numai după ce treci prin penibil și după ce te accepți pe tine așa cum ești.

7. Cum a fost experiența ta în serialul “Profu“ ?

A fost o experiența frumoasa, am întâlnit oameni noi și talentați, mi-am făcut prieteni, a fost o atmosfera superba acolo.

Meda Topîrceanu în rolul lui Lili ( serialul Profu’ )

8. Cum ți s-a schimbat viața după ce ai apărut la televizor și ce au spus prietenii și familia ta ?

Nu mi s-a schimbat viața, tot eu sunt. Într-adevăr au început oamenii sa ma recunoască pe strada, dar nimic diferit sau special. Relația cu familia a rămas aceeași și cam atât.

9. Unde te vezi peste 5 ani?

Sincer, nu știu. Sper ca pe o plaja exotica uitată de lume și fără COVID.😂

10. Ce vrei să le transmiți cititorilor mei ?

Dacă au um vis sa muncească pentru el, nu sa rămână la stadiul de vis. Și sa îți dea sher la pagina.😉

Buuun, atât pe azi! Sper că v-a plăcut acest interviu!:) Dacă aveți sugestii de invitați pentru interviu, nu ezitați să îmi dați mesaj pe Instagram. Vă doresc un an productiv, care să ne aducă doar ce avem nevoie. Până data viitoare, take care! 😉

Lua-te-aș la întrebări! Cu Ada Dumitru

Hello people! Eu sunt Andrei și bine ați revenit pe blogul meu. Astăzi, o voi lua la întrebări pe Ada Dumitru – actriță și traveler. V-am făcut curioși? Atunci, vă las să aflați mai multe despre ea:) Enjoy!

1. Cine este Ada Dumitru?

Habar n-am. Ada si mai cum? Nu cred că mai stă aici.

2. Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru teatru?

Am jucat la grădiniță un peticel de iarbă. M-a dat pe spate experiența. Mi-am zis încă de atunci să nu ratez cariera asta că mi se potrivește rău de tot. (Râde)

3. Cele mai mișto momente din UNATC au fost…

Oh UNATC. Pentru mine cele mai misto momente au fost in anul 3, când s-au spart grupele si am ieșit la public cu spectacolele noastre de licență. Asta pentru că veneam dintr-o grupă în care nu m-am integrat prea bine. Un alt motiv pentru care a fost mișto este că am avut noroc să mă ia Bogdana Darie la ea în spectacol. Pentru alți colegi, anul 3 a fost frustrant si dezamăgitor dar pentru mine a fost magie, pentru că a fost “IDIOTUL”. Si în Idiotul era un colectiv de oameni care m-au acceptat pe mine, Ada,cum sunt cu adevărat. Cu tot cu crize, venit în pijamale prin aeropoarturi, drama queening, egoul meu imens si multe altele. Eram un colectiv de oameni fiecare cu o nebunie a lui, fiecare pe filmu’ lui complet diferit dar ne acceptam unii pe alții. Si Doamne câte amintiri avem… peste 70 de spectacole, turneu național si turneu internațional în 3 țări. Imaginează-ți. Tineri, absolut nebuni si plimbați prin lume. S-a lăsat cu bătăi, spart arcade, bălți de sânge, alergat de proxeneți prin Macedonia, dansat pe manele pe mese prin Deva, îndrăgosteli de studenții unguri, aproape dat foc la hotelul din Skopje că aveam invazie de gândaci si Kostas i-a omorât cu o brichetă si un fixativ, certuri, eu somnambulă, drumuri cu autocare unde râdeam până nu mai aveam aer, băute, urlete, panică, iubire, ritualul “te-am iubit să moară mama”, cărat acordeonul Adei pe rând si cântat la el random prin aeropoarte, panaramă, momente emoționante…. Hai că m-am dus mult. Mi s-a făcut dor de toți.

4. Cum ai ajuns să joci în producții străine?

Am ajuns în producții în străinătate prin Bobby Bărbăcioru care este un filmmaker român pe care îl iubesc si îl respect enorm. Cum l-am cunoscut pe Bobby? Taică-miu lucra ca bucătar la restaurantul lui Coco, cel care îi făcea catering lui Bobby la filme. Le-a zis de mine, m-au văzut, m-au plăcut si m-au luat. Si sunt în echipa lor din momentul ăla.

5. Care au fost cei mai populari actori cu care ai jucat și ce părere ai despre ei?

Cel mai popular actor pe plan local cu care am jucat este Bebe Cotimanis. La ora actuală este si șeful meu la teatrul unde sunt angajată. Bebe este unul dintre cei mai blânzi si frumoși oameni pe care îi cunosc. Bebe este exemplul viu că oamenii de succes sunt foarte modești si calzi. Si mă declar un om norocos să îl am alături, îmi fac școala bunătății cu el (eu eram cam repetentă la capitolul ăsta până să îl cunosc pe Bebe). Pe plan internațional am jucat în două producții cu Robert Knepper (T-Bag din Prison Break). Același lucru ca si la Bebe… modestie, respect si bun simț. Absolut toți străinii cu care am lucrat sunt de o sută de ori mai cunoscuți decât actorii români si de o sută de ori mai modești. The sad truth.

6. De unde a apărut dorința de a călători, de a cunoaște oameni noi și de a lua contact cu diferite culturi?

Dintotdeauna am fost temerară si curajoasă. Dintotdeauna m-am uitat spre cer spre urmele avioanelor si îmi doream cu tot sufletul meu să fiu în el, oriunde s-ar duce. Mereu am fost curioasă si cu nevoie de adrenalină, de aventură, de necunoscut. Si ce să zic? Sunt clar un om fără stare. Îmi țârâie călcâiele non stop si nu mă plictisesc niciodată.

7. Care a fost prima destinație vizitată?

Prima destinație vizitată este la 5 ani când m-au dus părinții in Turcia dar nu îmi mai amintesc decât o răfuială imensă între toți turcii angajați în bucătărie (care au ieșit cu iatagane si cuțite) si grupul nostru de români. A fost mai mult o fugă a noastră de ei decât o bătaie 1 la 1. Eu eram sub o masă cu alți copii. Asta explică multe despre de ce caut mereu adevntură când călătoresc. (râde) După de la 13 ani am început să plec singură prin Europa pe la prieteni si apoi marea revelație a fost la 20 de ani când am plecat prima oară în Asia, în Malaezia. Atunci mi s-a schimbat total viziunea despre călătorit, despre mine însămi, despre cât de miraculoasă este lumea noastră si despre câte sunt de descoperit. 

8. O experiența care mi-a făcut viața mai frumoasă a fost…

O experiență care mi-a făcut viața mai frumoasă este relația în care sunt de doi ani. Am noroc de un bărbat fix ca Făt-Frumos pe-un cal alb care vine si o ia pe Maricica de la coada vacii. (Râde)

9. Unde te cazai în excursiile din străinătate?

Când eram mică si călătoream cu banii de bursa de la scoală stăteam pe coachsurfing. Adică găzduiam oameni la mine acasă în Bucuresti si eram găzduită gratis la rândul meu în diverse colțuri ale lumii. Prin coachsurfing efectiv mi-am făcut  zeci si zeci de cunoștințe în toată lumea si cateva prietenii pe viață. Acum câștig mai bine si stau la hoteluri sau airbnb dar sincer? Nimic nu se compară cu Coachsurfing. Este cea mai rapidă metodă să intri în contact cu o cultură, petrecând timp cu localnici. Nu-mi place să aud “îmi place să călătoresc dar nu-mi permit”. Nu există. Eu am făcut o lună toată coasta de est a Spaniei cu 300 de euro. Este o chestie de alegere, îmi cumpăr nu stiu ce obiect nefolositor sau strâng de călătorit? Mulți oamenii care au tras linie la finalul vieții au regretat că n-au călătorit mai mult, că n-au simțit mai mult, că nu s-au bucurat mai mult. Avem la dispoziție tot Pământul (curând poate si mai mult din Univers) si noi rămânem aici în Europa de est fără să fi văzut vreodată cum trăiesc si alte culturi. Mi se pare păcat!

10. Unde te vezi peste 5 ani?

Tot timpul mănânc pielița de pe carne si bag multă slănină. Sunt somnambulă sever, sunt impulsivă si îmi si plac sporturile extreme. Așadar dacă nu mor mâine făcând skydiving, de la colesterol, căzând de la etaj în somn sau certându-mă random pe stradă cu un alt șofer până ne omorâm, atunci sper să fiu bine în 5 ani. 

11. Ce vrei să le transmiți cititorilor mei?

Vreau să le transmit să mănânce cât mai mult usturoi deoarece usturoiul e viață. Si să riște, să nu le fie niciodată frică de nimic. În viață există doar iubire si frică. Dacă mergi mână-n mână cu iubirea, esti salvat. 

Lua-te-aș la întrebări! cu Robert Ciupitu

Hello people ! Eu sunt Andrei și bine v-am regăsit la al 3-lea articol din seria “Lua-te-aș la întrebări !”. Invitatul din această lună este Robert Ciupitu, un tip super mișto, deschis, amuzant și unul din organizatorii proiectului “Zoom Talks”. Vă las să descoperiți mai multe despre el în interviul de mai jos. Enjoy! 😉

1. Robert Ciupitu este…

……un amestec de sentimente, trăiri, ambiții, lene, copilărie, glume, prietenie, zodii, visuri și lista poate continua.

Robert Ciupitu

2. Când ți-ai descoperit pasiunea pentru teatru?

Cred că prin liceu am conștientizat că îmi doresc asta. Eu am fost elev într-un liceu vocațional la secția de actorie și chiar dacă în primă fază am vrut să dau la teologie sau conservator, prin clasa 11-a am fost la un concurs de actorie și m-a făcut să îmi dau seama că mai bine dau la actorie. Dar pasiunea pentru teatru cred că s-a născut în debaraua bunicilor mei, unde mă pregăteam aproape în fiecare seară să le fac un spectacol pe care îl numeam atunci “De-a râsu, plânsu”. Debaraua era un fel de backstage unde mă costumam pentru spectacol. Mda, atunci s-a născut pasiunea și cred că mult mai târziu am conștientizat-o.

3. Care au fost cele mai frumoase momente din lumea teatrului?

În general momentele frumoase sunt repetițiile la un proiect nou. O experiență interesantă și plină de momente frumoase a fost când am lucrat la primul spectacol independent. Ne-am unit mai mulți colegi, am scris un text, am căutat un spațiu, am făcut decor, muzică, lumini și bucuria cea mai mare a fost când am văzut că publicul reacționează și ne apreciază munca. Dar eu cred că în meseria asta te tot întâlnești cu momente frumoase. Ori la un casting, ori la filmare, ori la o bere.

4. Care a fost cel mai greu rol pe care l-ai jucat vreodată?

Eu cred că fiecare personaj iți dă niște teme pentru acasă pe care tu trebuie să le rezolvi. Nu știu ce să răspund la asta, pentru că niciodată nu m-am gândit….vaaai ce greu, vai ce ușor. Orice personaj e greu în felul lui, contează doar cum faci să îți fie bine cu el. Părerea mea.

5. Ai vrut vreodată să abandonezi? Dacă da, când?

O da, de multe ori. E un gând care se naște imediat după ce termini facultatea. Cel puțin la mine așa a fost. Apare din mai multe motive, poate pentru că nu ai activitate uneori, poate pentru că din păcate este foarte greu să te angajezi și statul nu prea susține artiștii independenți. Sunt foarte multe motive, dar sunt trecătoare. Pentru că mereu apar idei, apar lucruri de făcut. Mai puțin în pandemie, asta e clar.

6. Cum a luat naștere proiectul “Zoom Talks?”

Eu când eram în liceu, îmi doream foarte mult să iau legătura cu studenții de la facultățile de artă și să văd cum e. Să aflu de la ei experientele lor, momentele frumoase, momentele mai puțin frumoase din facultate dar și cele de după absolvire. Eram curios cum e la o repetiție sau la o filmare. Așa că am gândit acest proiect gratuit pentru liceeni, bazat fix pe aceeași idee. Un schimb de experiențe cumva, în care mai multi tineri artiști vin într-o întâlnire online, pe aplicația Zoom, vorbesc, povestesc și mai ales răspund la întrebările adolescenților.

7. Care sunt cele mai frecvente subiecte dezbătute la “Zoom Talks”?

Vorbim despre experienta de la admitere, experientele din facultate și cele de după absolvire. Încercăm să aducem oameni faini care sunt deschiși să povestească experientele lor și ne propunem să facem o comunitate cat mai mare cu care să păstram legătura și cu care să facem proiecte interesante după ce trece aceasta pandemie.

8. Unde te vezi peste 5 ani ?

Ooooooooo,nu știu, este o întrebare dificilă. În ultimele 8 luni, am învățat să mă gândesc și să mă concentrez foarte mult pe prezent. Așa că nu știu ce să îti răspund la întrebarea asta. Pot doar să îți spun cum mi-ar plăcea să mă văd. Călătorind, jucând, și savurând o cafea bună într-o bucătărie mare și frumoasă alături de toată familia mea.

9. Ce vrei să le transmiți cititorilor mei care sunt pasionați de actorie?

Să se bucură de tot ce le oferă viața.

Buuun, atât pe azi! Sper că v-a plăcut acest interviu!:) Dacă aveți sugestii de invitați pentru interviu, nu ezitați să îmi dați mesaj pe Instagram. Până data viitoare, take care! 😉

Lua-te-aș la întrebări! cu Lidia Iștoc

Hello people ! Eu sunt Andrei și bine v-am regăsit la al 2-lea articol din seria ” Lua-te-aș la întrebări !”. Invitata din această lună este Lidia Iștoc, o persoană absolut genială care a făcut parte din juriul „Teach Through Speech” 2020. Vă las să citiți pentru a afla mai multe despre ea. Enjoy! 😉

1. Cine este Lidia Istoc in viata de zi cu zi?

“Sunt soră mai mare, de vreo 18 ani sunt cercetaș, sunt trainer în weekend-uri iar în viața de zi cu zi lucrez în IT. Rar se întâmplă să-mi lipsească din geantă o carte. Îmi place să joc boardgames, cu accent pe “joc” pentru că la câștigat nu prea le am. Îmi place foarte mult să petrec timp cu prietenii mei dar la fel de mult prețuiesc și momentele pe care le petrec singură într-o cafenea înșirând gânduri pe agenda care e mereu în geantă alături de cartea mai sus menționată. “

Lidia Iștoc- trainer de public speaking

2. Cum ti-a venit ideea de a incepe trainingurile de public speaking?

“Oh, contextul din facultate m-a ajutat mult. Am intrat într-un ONG unde existau deja proiecte faine și traineri și mai faini. Am intrat în horă imediat. Am învățat mult de la fiecare și am muncit și mai mult. După aproximativ 2 ani am devenit directorul national al departamentului de traininguri și cam tot atunci numărul trainingurilor pe care le țineam a început să crească. Și cantitatea lor și calitatea – pentru că de la training la training căutam să mă îmbunătățesc pe baza feedback-ului din partea celorlalți traineri sau a cursanților. “

3. Care sunt calitatile tale si cum te-au ajutat pana acum?

“Lăsând la o parte inteligența și umorul care sunt moștenite…haha, glumesc!

Eu cred că am o calitate mare și bună. Îmi place munca! Când mă pasionează cu adevărat un lucru, îmi suflecmânecile și mă apuc să lucrez ore, zile, nopți întregi până sunt mândră de rezultat. Îmi place procesul în sine. Să mă gândesc, să sap, să încropesc ceva cu mâinile mele și la final dacă rezultatul este util și pentru alții, nu doar pentru mine, cu atât mai tare mă bucur.”

4. Cand ai avut cel mai bun si cel mai prost discurs?

“Cel mai bun cred că a fost prin 2017 la un eveniment unde am fost invitată să țin un discurs despre motivația de a face voluntariat. Am vorbit despre altruism și impactul pe care îl putem avea asupra lumii din jurul nostru. Am primit un mesaj după eveniment care și acum mi-e ancoră. Am făcut printscreen și-l mai citesc din când în când.

Cel mai prost a fost când am început să țin traininguri. Nu m-am pregătit îndeajuns și nu stăpâneam informațiile pe care le livram. A fost nevoie să întrerup trainingul, să luăm o pauză și să o iau de la capăt. A fost prima și ultima experiență de genu’. A fost nevoie să greșesc o singură dată să mă învăț minte.”

5. Care sunt secretele unui discurs bun?

“Diferența dintre cele două experiențe de mai sus? La primul discurs m-am pregătit o săptămână, la cel de-al doilea 5 minute cât mi-am așezat flipchartul. Deci ajungem la aceeași soluție: munca.

Aș mai puncta: să ai o structură a discursului, să-l pregătești cu ceva timp înainte. Să repeți și dacă ai posibilitatea, să ceri feedback pe care să-l aplici ulterior. Să vorbești din inimă :)”

6. Cum te-ai simtit la Teach Through Speech?

“M-am simțit foarte bine! M-am bucurat și mă bucur la fiecare eveniment în care văd că elevi sau studenți se implică activ și investesc timp în educația lor. M-am bucurat să văd elevi care caută să-și lărgească zona de confort, să învețe cât mai multe și, pentru că a fost un proiect al unui ONG, m-am bucurat nespus când am văzut voluntari. “

7. Unde te vezi peste 5 ani?

“Dacă m-ar fi întrebat cineva în 2015 unde mă văd în 5 ani, cu siguranță n-aș fi răspuns că mă văd coordonând o echipă de oameni mișto într-o companie IT sau că o să fiu invitată la evenimente de public speaking în calitate de jurat. În același timp nu m-aș fi văzut nici acasă, la țară la ai mei, în plină pandemie și cu planurile pe jumătate de an anulate. Nu m-aș fi gândit nici că o să fiu recunoscătoare totuși că pot lucra de acasă și că mă bucur de serile în care mama mă bate măr la boardgames. Aș fi răspuns probabil că mă văd în America sau undeva în străinezia. Că mut munții și că m-am plictisit să fiu Wonder Woman și am luat o pauză undeva prin Zanzibar.

Unde mă văd în 5 ani? N-am nici cea mai vagă idee. Dar sper să fiu cu oamenii importanți pentru mine șiiiii o cafea bună. Aaaa și mai sper să o bat pe mama la Catan. Măcar o dată. “

8. Ce vrei sa le transmiti cititorilor mei?

“Munciți pentru visele voastre. Învățați din greșeli și faceți mișto de voi din când în când. Să fiți blânzi cu voi și cu cei din jurul vostru și mai presus de toate, arătați-le părinților voștri cât de mult îi prețuiți :)”

Buuun, atât pe azi! Sper că v-a plăcut acest interviu!:) Dacă aveți sugestii de invitați pentru interviu, nu ezitați să îmi dați mesaj pe Instagram. Până data viitoare, take care! 😉