Părinții ideali pentru un elev

Hello people! Eu sunt Andrei și bine v-am regăsit ( după o pauză bine meritată) pe blogul meu. Revin cu forțe proaspete și cu multe de spus.

Weekend-ul trecut am participat la ,,Teach Through Speech”, un concurs de dezbateri pentru adolescenți, unde am avut ocazia să dezbat 2 subiecte super ofertante: școala ideală și părinții ideali în raport cu școala. Din moment ce am publicat deja 2 articole pe tema școlii, astăzi vă voi spune cum ar arăta părinții ideali pentru un elev. Enjoy!:)

1. Comunicarea

Părinții sunt cei cu care petrecem cel mai mult timp, cel puțin înainte de 18 ani. De aceea, mi se pare firesc să petrecem cat mai mult cu ei și să vorbim despre orice cu ei ( bine, nu chiar despre orice:)) ). Din punctul meu de vedere, comunicarea cu părinții ne ajută când avem o problema și vrem să găsim o soluție. Ca și părinții, comunicarea poate fi de 2 feluri:

1.1. Comunicarea productiva

Din punctul meu de vedere, discuțiile productive cu părinții ne ajută să găsim soluțiile anumitor probleme.

Hai să facem un exercițiu de imaginație: vii de la școala și în ziua respectivă ai luat o notă mică la un test. Într-o discuție productivă, părinții tăi vor înțelege că,poate, nu ai avut cea mai bună zi și vor da o soluție/sugestie pe viitor.

Pe scurt, discuția productivă trebuie să fie calmă și să rămâi cu ceva bun la final (o soluție sau mai multe)

1.2. Comunicarea toxică

Aici, vreau sa ma leg de un studiu făcut de George Holden (sept. 2009, UK) pe un eșantion de 37 de familii. Prin acest studiu, acesta a vrut să scoată în evidență faptul că peste 90% din familiile evaluate își agresează fizic și psihic copii, doar din cauza eșecurilor din școală. (note mici, certurile dintre elevi etc.)

Auzi și tu…? Aa, da. Metode comuniste de parenting… După părerea mea, dacă noi țipăm la cineva și nu îi dăm soluții, nu vom ajuta deloc acea persoană. În concluzie, dacă nu poți să oferi un răspuns sau o soluție, spune “nu știu” și nu te băga ca musca-n lapte!!

2. Susținerea

Eu cred că vorba aia “Un șut în fund este un pas înainte” este complet adevărată. De ce? Pentru că greșeala este o oportunitate de a învăța. Foarte mulți părinți nu își lasă copii să greșească, pentru că văd în ei un ideal care nu trebuie să se întălnească cu eșecul, ceea ce mi se pare o prostie.

În primul rând, susținerea este inclusă în comunicarea productivă.

3. Compararea cu alți elevi

Cred că a fi comparat cu cineva este deja unul dintre cele mai neplăcute sentimente, însă poate fi mai rău dacă proprii părinți te compară cu altcineva. Dacă ți s-a întâmplat de exemplu să auzi „Cum de X a putut să ia 10 și tu nu?” ,atunci îmi pare rău pentru cum te-ai simțit după. Cu toate că probabil aceste vorbe te-au rănit, ar trebui să privești puțin lucrurile din perspectiva părinților tăi și să îți dai seama că aceștia, cu toate că nu au știut corect cum, au vrut să te ajute și să te motiveze, deoarece prin ochii părinților copilul lor e cel mai bun și nu concep ideea ca altcineva să fie mai presus decât ei. Data viitoare dacă se mai întâmplă asta, ai putea să ai o conversație deschisă cu părintele/părinții spunând ce te deranjează. În final poate vor înțelege cum te simți, pentru că probabil nici lor nu le-ar conveni să fie comparați cu alți părinți și vor încerca să te motiveze în alt mod.

Concluzia și sfatul acestui articol este: Învață din greșelile părinților tai pentru a fi un părinte mai bun pentru copilul tau!

Buuuun, gata pe azi! Sper că ți-a plăcut acest articol și sper că îți va fi util. Ne vedem în curând! Take care!